Advertoriale,  Ratiune si... simtire

Ce au in comun Ghilgames, Stanley Kubrick, Jean Luc Picard si Isaac Asimov? Niste tablete!

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 2 minute.

Daca Ghilgames ar fi avut o tablita Asus Transformer…

… in locul tablei sumeriene, altfel stateau lucrurile acum. S-ar fi plimbat prin Uruk gadiland cu buricele degetelor tableta-i pretioasa. Si poate nu ar fi fost atat de asupritor cu supusii sai si nu l-ar fi cunoscut nici pe Enkidu. Ar fi fost prea ocupat sa vada ce putere exercita asupra lui tableta Asus Transformer.

Nu sunt o fana a genului SF. Tocmai de aceea mi-am inceput articolul pentru etapa a 10-a concursului SuperBlog 2011 aducand in prim plan un personaj mitologic, insa SF pentru unii, multi indoindu-se de existenta sa. Caci SF-ul si mitologia isi intrepatrund, oarecum, obiectele de activitate. Si cred ca este amuzant sa ni-l inchipuim pe Ghilgames in anul 2500 i.e.n. avand o tableta Asus.

Il lasam pe Ghilgames sa-i prezinte si lui Enkidu tableta sa si ne indreptam atentia catre celebrul capitan Jean Luc Picard din seria “Star-Trek”. Chiar daca nu-s innebunita dupa scenariile SF, trebuie sa recunosc ca mai urmaream, copil fiind, la TV, episoade din Star Trek. Treceam prin fata televizorului, si-mi atrageau atentia diversele gadget-uri pe care acum chiar le regasim in viata cotidiana: telefonul cu clapeta, GPS-ul, chiar si tabletele. Se pare ca in seria filmata in 1987, capitanul Picard folosea un PADD (Personal Acces Display Device) un fel iPad al zilelor noastre dar care aducea si cu tableta Asus.

Si acesta nu este un exemplu singular in care e semnalata prezenta “tablitelor”. In ecranizarea SF “2001: A Space Odysey” (lansata pe 6 aprilie 1968, in regia lui Stanley Kubrick), intr-una din scene, doi astronauti mananca in timp ce folosesc niste obiecte care seamana extraordinar de bine cu tabletele moderne. Unii spun chiar ca Stanley Kubrick este parintele tabletei!

 

Din punctul meu de vedere, cel mai cunoscut scriitor de proza SF ramane Isaac Asimov cu a lui serie literara, “Fundatia” (publicata la editura Gnome Press in perioada 1951-1953). Seria “Fundatia” il are in centrul atentiei pe matematicianul Hari Seldon care dezvolta o noua ramura a stiintei de care era pasionat, denumita “psihoistorie” care, facand uz de legea actiunii maselor, putea prezice viitorul la scara larga. In mod sigur Hari Seldon este personajul demn de o tableta Assus. Complicatul sau concept se baza pe principiul conform caruia, comportamentul unei mase de oameni poate fi previzibil daca masa respectiva este foarte mare ca numar. Deci, cu cat masa este mai mare (numeric vorbind), cu atat viitorul acesteia este mai previzibil. Oare a prezis Seldon caderea Imperiului Galactic ajutat de o tableta Assus Transformer sau Slider? In mod sigur crearea psihoistoriei si-ar fi gasit un binemeritat loc intr-o tableta. Si apoi, formarea unui nou Imperiu Galactic avea sa fie pastrata intr-un folder denumit cu subinteles “Fundatia Enciclopedica”.

Pana la urma, nici nu conteaza daca Jean Luc Picard, astronautii lui Stanley Kubrick sau matematicianul lui Asimov au avut tablete sau alte instrumente de lucru asemanatoare. Important e ca acum, procesul tehnologic face progrese vizibile in a ne crea un maxim confort de accesibilitate si de cunoastere. Ce remarc si apreciez la oamenii de stiinta de azi, este ca au stiut sa “fure” idei si concepte din trecut (vezi gadgeturile din Star Trek prezente astazi la orice pas), sa le treaca prin propriul filtru imaginativ-tehnologic si sa ni le redea intr-o forma utila si stilizata.

Ti-a placut? Da mai departe!
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *