Advertoriale

Promiți? Promit! Așa să ne-ajute Dumnezeu!

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 5 minute.

Anul trecut, cam tot pe vremea asta, când zilele friguroase dădeau din coate să-și facă loc pe lângă cele călduroase, când noaptea se bătea cu ziua să-i ia locul mai devreme și soarele nu mai zâmbea înapoi cu gura până la urechi, participam la primul meu SuperBlog. Ca să mă încarc inspirațional, să-mi șlefuiesc neuronii și să-mi energizez spiritul, mi-am petrecut un week-end într-un loc drag mie, în satul Peștera, la moș Chirion și la baba Vetuța. Căci unde-i locul mai bun pentru a scoate pe tavă articole frumos ticluite decât acolo unde-i liniște, armonie, frumusețe peisagistică dar și sufletească? La vreo 40 de km de Brașov, străjuit pe Munții Piatra Craiului, satul Peștera pare așezat de Dumnezeu cu mâna lui ca să stea mărturie în ochii noștri ca o copie fidelă a Raiului. Cine a fost pe-acolo știe despre ce vorbesc. No, amu, am purces eu la drum de cu dimineață ca s-ajung taman la ora când baba Vetuța servea bulzul aburind proaspăt scos din vatră.

No, tu, copilă, mai aveai de gând să-ntârzii? Că mi s-or lungit ochii uitându-mă-n calea ta și mi s-or fi ascuțit uechile de foame. No hai de poftește să prânzim împreună ș-apoi om povesti la o pipă!” m-a întâmpinat răspicat dar cu blândețe-n priviri badea Chirion.

Și mi-am pus burta la cale, vorba ceea, de spărgeam purecii pe dânsa. Și-am luat pentru inspirație și câțiva stropi de apă vie (a se citi „pălincă”). După prânz, am ieșit în tindă cu badea Chirion, asta după ce am ajutat-o pe baba Vetuța să spele blidele. Tacticos, cu mustățile răsucite-n vânt, cu cușma lăsată pe spate, sătul, mulțumit, badea s-a așezat cu fața la munte, scrutând cu privirea-ai ageră Cheile Zărneștilor.

No, ia zi tu, copilă, cu ce te mai lauzi, că sigur ai trecut pe la noi ca să-ți liniștești gândurile, c-așa ți-e bunul obicei? Or te-o apucat dorul de mine și de-a mea babă?”

Bade, ai nimerit ambele variante. Căci după cum bine știi matale, m-aș muta și mâine la voi să vă fiu alături alinându-vă bătrânețile. M-aș duce și cu mioarele la pășune că tare mi-i dragă transhumanța și tare mult mă inspiră meleagurile voastre. Eu amu particip la un concurs. Eu știu că cei care-l organizează sunt oameni serioși. Dacă o fi să câștig ceva nu-mi doresc decât ca magazinul online Oktal, de la care trebuie să-mi iau produsele, să fie serios iar oamenii de acolo paroliști să nu-mi promită ceva și să se-ntâmple ”vițăvercea”. Că m-am săturat de oameni parșivi și neserioși. Și-am venit la matale și la băbuță că aici e liniște și pot să scriu în tihnă. Și Craiul îmi e alături. Doar știi cât îl iubesc!”

Știe moșul, știe! Și ai să vezi că ai câștigi. Iară ăștia de la Okt… Oktal cu spui tu, ar face bine să fie oameni de cuvând că de nu, vin la ei cu Vifor și ți-i lasă fără tur la pantaloni” (Vifor! O mândrețe de Ciobănesc Românesc Carpatin). Iară tu, copilă, la rândul tău, ascultă sfatul meu pe care și eu l-am citit într-o carte, că oi fi eu bătrân dar prost nu sunt și la viața mea am văzut multe și mi-a plăcut să știu și mai multe: ia seama dacă ceea ce făgăduieşti este drept şi cu putinţă, căci făgăduiala este datorie curată.

Bine bade, oi fi și dumneata acum un pui de Confucius! O să-ți dau de știre dacă magazinul Oktal e serios sau nu. Mai întâi să văd dacă e rost de vreun câștig…”

 Au trecut zilele, inspirația ba a venit, ba a plecat. Concursul s-a terminat, iar eu, după cum mă așteptam, am ieșit pe locul 13. Fericire nevoie mare căci voucherul obținut mi-a mers direct la suflet! Mi-am comandat de la www.oktal.ro notebookul mult dorit. Am stat cu inima cât un purice căci nu mai colaborasem cu ei până atunci și nu știam dacă într-adevăr sloganul lor (Promisiuni respectate. Din 1999) îi caracterizează. Plăcut surprinsă am observat că-s oameni de cuvânt și, în scurt timp de la procesarea comenzii, țineam în brațe mult doritul notebook. Nu îmi permit să vorbesc despre oktal.ro altfel decât din proprie experiență. De fericire, când le-am scris de Crăciun lui badea Chirion și babei Vetuța, le-am amintit și despre Oktal.

Dragii mei,

Sper ca sfântul Crăciun să vă găsească liniștiți și sănătoși. Nu am putut să vin la voi acum dar promit că sfârșitul anului îl vom petrece împreună. Nu mai este mult până atunci, doar câteva zile și ne vom întâlni. Mi-e dor de dumneata, babă Vetuțo, să-mi mângâi părul și să-mi spui povești la gura sobei. Și de dumneata mi-e dor, moș Chirioane, cum tragi cu nesaț din pipă și-mi vorbești despre peripețiie dumitale de pe cărările Craiului. Bade, știi că-ți spuneam de concursul acela la care-am participat și de un magazine Oktal? Au fost paroliști, bade. S-au ținut de promisiune. Am primit premiul mai repede decât mă așteptam. Cică din 1999 ei își respectă promisiunile. Nu știu cu alții cum au procedat dar cu mine ce-au promis aia au făcut. Sunt mulțumită. Abia aștept să vă văd!

 Vă îmbrățișează cu drag, a voastră copilă,

M.”

 La rândul meu, mulțumită fiind de magazinul online oktal.ro, l-am recomandat prietenilor. Am primit doar feed-back-uri pozitive ceea ce mă face să cred în sloganul „Promisiuni respectate”. Un magazin online care se respectă își îndeplinește de fiecare dată promisiunile făcute clienților săi. Și, permanent, își îmbunătățește fie oferta de produse, fie oferta de prețuri. Abia aștept să merg și anul acesta la badea Chirion să-i povestesc despre cum Oktal și-a repectat promisiunile!

*articol scris pentru etapa cu numărul 3 a competiției SuperBlog 2012 (scris la notebookul comandat și primit de la Oktal, în iarna anului trecut!) 

 
Ti-a placut? Da mai departe!
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *