Fructe și legume, în costum național!

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 5 minute.

Am mai povestit tot aici, la Superblog 2012, despre plăcerea cu care merg în satul Peștera, la poalele Pietrei Craiului, la moș Chirion și la baba Vetuța. Oameni simpli, pe care amprenta negativă a modernității nu i-a atins câtuși de puțini, cei doi bătrâni sunt fideli tradițiilor și obiceiurilor din moși strămoși.
Anul acesta i-am vizitat de vreo două ori. Într-una din dăți, nici nu știau că se vor pricopsi cu mine pe cap! Dar românul are ospitalitatea în sânge și am fost omenită de fiecare dată așa cum se cuvine. La moș Chirion nu am pomenit nicio masă fără un păhărel de pălincuță care să-ți ungă plăcut gâtul. Abia apoi își făcea intrarea baba Vetuța cu aperitivele: slană afumată unsă cu un strat generos de boia de ardei iute, brânză de oaie, jumări, ceapă roșie sau sănătosul usturoi. Vorba lui moș Chirion: „Sănătos de vei mânca, doctorul nu-l vei vedea!” Urma friptura ținută câteva ore bune în baiț, stropită din belșug cu vin de buturugă, servită cu mămăliguță aburindă răsturnată în pripă pe fundul de lemn. Ne așezam la masă iar moș Chirion făcea onorurile tăind în trei mămăliga din care ne făceau cu ochiul rotocoalele de aburi. Delicioasa masă se termina fie cu o porție sănătoasă de plăcintă cu brânză fie cu gogoși pudrate cu zahăr. Dar fie iarnă, fie vară, din casa celor doi nu lipseau fructele, frumos aranjate sus, în pod. Mă bucuram ca un copil de-un măr roșu plin de sănătate, de-un ciorchine care parcă stătea să plesnească, de pere galbene și zemoase. Iar dacă se nimerea să ajung toamna pe la ei, încă de la jumătatea uliței te lua de nas mirosul de dulcețuri atent pregătite de gospodinele satului. Preferata mea a fost și va rămâne dulceața de gutui. Am și acum cămara plină de borcane cu dulceață pe care baba Vetuța mi le-a vârât în traistă! Nu am pomenit ca oamenii acestor locuri să se vaite din pricina sănătății precare așa cum o facem noi, cei de la oraș. „Păi copchila moșului, la noi se mâncă și se bea românește. Noi nu știm ce-i aceea supă la plic sau mușchiuleț umflat cu apă și sare ca s-ademenească clientul… Nici whisky din `cela n-am pus pe limbă până acum și n-am de gând nici de-aici înainte să-mi trădez pălincuța de prună altoită. După cum vezi, eu și baba suntem sănătoși tocmai pentru că mâncăm fructe și legume de la noi din grădină, carne de la orătăniile noastre, bem lapte de la Joiana și ne săturăm cu urda mioarelor noastre!” așa mi-a spus moș Chirion, jurându-se că în viața lui n-a mâncat salată din Polonia sau ceapă din Turcia.

Producătorul autohton, poate fi un etalon!

Îmi place să cunosc și să descopăr fiecare colțișor pitoresc al României. Mă fascinează tot ce ține de mitologie, religie, tradiționalitate, obiceiuri autohtone. Aș sta ore în șir să privesc femeile satelor cum pregătesc bucate tradiționale. Dar toate bunătățile pe care noi le vedem în forma lor finală au la bază munca asiduă a producătorului autohton. Brânza gustoasă și de calitate, prețioasa miere, aromata dulceață bine închegată, șunculița apetisantă, verdețurile și legumele proaspete, laptele consistent, ouăle nestresate, toate aceste alimente, atât de benefice pentru o alimentație sănătoasă, sunt rodul unei munci responsabile, făcută din pasiune pentru tradiție și calitate. Tot acest efort din partea producătorilor autohtoni trebuie susținut și apreciat din toate punctele de vedere. Mă uit cu regret atunci când merg la piața să-mi cumpăr cele trebuincioase, cum tot mai multă lume alege ardei îngrășați cu forța, mere de-o jumătate de kilogram bucata de zici că-s injectate cu steroizi, roșii fade, struguri cu boaba cât o prună dar fără niciun gust. Te-aștepți ca pe tarabele comercianților să găsești o ceapă românească nu una turcească, un măr de pe la noi, nu unul crescut pe vapor, brânză obținută din lapte nu 50% brânză și restul… Dumnezeu cu mila. Din fericire, produsele românești mai au o portiță de salvare. Iar salvarea lor are un nume: Real. Am auzit că pe data de 11 noiembrie anul curent, Real Hypermarket Romania a lansat în cele 24 de magazine ale sale „Standul produselor românești”. Ce este acesta? Exact lucrul de care atât noi cât și producătorii locali aveam mare nevoie: zona de vânzare dedicată exclusiv articolelor provenite de la producătorii români de legume și fructe. Spre surprinderea mea am aflat că acest lăudabil proiect se bucură de susținerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Fructe și legume, în costum național!

Dacă în 2010 salutam cu interes programul „Produceți românește, vindem românește”, acum, la doi ani distanță, m-am bucurat să văd în magazinele Real de o gamă variată de produse românești, mai ales fructe și legume. Dacă ai impresia că-ți va fi greu să identifici aceste produse, te înșeli: la Real, fructele și legumele au port național! Utilizarea însemnelor naționale (hartă, tricolor, motive populare românești) prin elemente grafice sugestive ne ajută să ne alegem sursa de sănătate!

La standul cu produse românești,
Tot ce-ți poftește inima găsești:
Ceapă verde, roșii și salată
Pentru-o masă-mbelșugată.
Mierea dulce din Real
E produsă în Ardeal!
Nu este-adusă din China:
E românească albina!
Sucul natural de mere
Îl beau cu mare plăcere!
Acum știu ce să consum:
Doar gustul cel mai bun!

Și uite-așa, data viitoare când mă voi duce în satul Peștera, am să-i povestesc lui moș Chirion cum cei de la Real ne ajută să mâncăm sănătos. Și poate-l conving să se alăture și el proiectului „Standul produselor românești” căci și grădina lui produce doar legume de înaltă calitate!

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=iRYt-GVe0Ec&w=425&h=350]

*articol scris pentru etapa cu numărul 26 a competiției Superblog 2012