Nicio casă fără câine!
Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 1 minute.
Mă gândeam azi cât de nefericiți sunt cei pe care nu-i așteaptă acasă niciun animal de companie. Intri în casă și te lovești de zgomotul… liniștii. Mănânci, faci un duș, te răsfeți cu un pahar cu vin, te uiți la un film bun dar lipstește ceva. Lipsește acel prieten care-și pune capul pe genunchii tăi și în ochii căruia te abandonezi, uitând de toate relele de peste zi. Lipsește acel prieten care te ”obligă” atât de frumos să socializezi, să ieși în lume (alături de el, bineînșeles) să faci mișcare, să trăiești… Din punctul meu de vedere nu poți să numești ”cămin” o locuință în care nu există cel puțin un animal de companie. Departe de minte gândul de a-i ”supăra” pe cei care nu au un companion. Din păcate, în România încă mai avem de lucrat cu mentalitatea oamenilor reticenți în ceea ce privește deținerea unui animal. Dar, prin puterea exemplului, cred că orice este posibil. Iar ca mine sunt mulți. Și împreună, putem să le împărtășim și lor (”necredincioșilor”) din frumoasele noastre experiențe trăite zi de zi alături de prietenii blănoși. 
Un comentariu
Silving
Daca ai copii, nu-ti mai trebuie caine,ai galagie suficienta 😉
Eu am avut in copilarie-tinerete- si caine,si pisica,si hamster si la mine la casa mea 😀 ,acum, nu mai vreau.Sunt totusi o grija in plus, timp in plus,stress cand e vorba de calatorit si cine are grija de ei.Vorbind in cunostinta de cauza, am ales sa nu mai am vreodata un animal in casa,desi imi plac.(N-am sa mai spun ca-s miloasa din cale afara si nu mai vreau sa vad animal ca moare sub ochii mei,e prea trist).
„Camin” e o locuinta in care intri cu drag,in care te asteapta o familie,in primul rând,as zice eu.