Despre caini si preocuparile lor de zi cu zi

If there ain`t no dogs, it ain`t no heaven

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 4 minute.

twilight-zoneAcum peste 50 de ani apărea episodul „The Hunt” din celebra serie „The Twilight Zone”. Am devenit o fană înrăită a antologiei semnată de Rod Serling iar episodul „The Hunt” a avut o mare însemnătate pentru mine. Şi asta pentru că morala lui este una încărcată de emoţie şi mai ales de iubire din partea unui om pentru câinele său. Iată acţiunea în sine şi dacă te-am făcut curios, atunci nu pot decât să-ţi urez vizionare plăcută:

Hyder Simpson locuia la marginea unei păduri împreună cu soţia sa şi cu Rip, câinele său de vânătoare. Doamna Simpson nu prea agrea prezenţa câinelui în interiorul locuinţei dar acesta, cu ceva vreme în urmă, salvase viaţa stăpânului său. De aceea Hyder nu se despărţea niciodată de Rip. Într-o zi, când Hyder se pregătea să plece la vânătoare, însoţit de Rip, dna Simpson l-a avertizat că avusese nişte vise premonitorii ciudate şi că ar fi fost bine să-şi abandoneze planurile, renunţând la vânătoarea de ratoni. Dar aţi văzut voi bărbat care să asculte de nevastă? Doamne fereşte! Deci Hyder şi Rip au plecat la o vânătoare nocturnă de ratoni. În momentul în care câinele a luat urma unui raton şi s-a aruncat după el în într-un lac, Hyder, instinctiv, a sărit după câine. Suspaaaaans! Într-un final doar ratonul a ieşit la suprafaţă. 

Dimineaţa, Hyder şi Rip s-au trezit pe malul lacului. Când s-au reîntors acasă, Hyder a observat că nici nevasta, nici preotul şi nici vecinii care se aflau în locuinţă nu-l vedeau şi nu-l auzeau, ci credeau că atât el cât şi Rip erau morţi.

În timp ce se plimba de-a lungul drumului, bărbatul a dat cu ochii de un gard de existenţa căruia nu ştia, şi s-a hotărât să urmeze traiectoria acestuia. Astfel, Hyder şi Rip au ajuns la o poartă păzită de un bărbat. Hyder l-a întrebat dacă nu cumva era Sf. Petru în persoană. Explicându-i că el nu era decât un paznic al porţii, misteriosul bărbat i-a spus lui Hyder că poate să păşească cu încredere înspre Câmpiile Elizee. Dl. Simpson a părut încântat, deşi s-a şi întristat la aflarea veştii că acolo nu se pot vâna ratoni şi nici nu există alte plăceri de care el avea parte cât timp se afla în viaţă. Iar când i s-a spus că Rip nu-l poate însoţi pe acest drum, s-a supărat şi s-a îndepărtat de ceea ce i se arătase ca fiind „Drumul către Eternitate” (“Ain’t gonna set foot in heaven without Rip.”)

Mai târziu, când s-au oprit ca să se odihnească, Hyder şi Rip s-au întâlnit cu un înger tinerel al cărui scop era să-i găsească pe cei doi şi să-i călăuzească înspre Rai. Dl. Simpson i-a povestit îngerului despre păţania de mai devreme, de la poarta Câmpiilor Elizee, ajungând amândoi la concluzia că, dacă intra pe acea poartă, urma să sfârşească în Iad. Când Hyder l-a întrebat pe înger de ce păzitorul tărâmului lui Hades i-a interzis să intre cu Rip pe poartă, acesta i-a răspuns că Rip ar fi putut să simtă mirosul de sulf şi astfel să-l alerteze că ceva este în neregulă. „Vezi dumneata, domnule Simpson, un bărbat ar fi intrat pe poarta Iadului fără să-şi dea seama. Dar nici măcar Satana nu poate păcăli un câine!”

Donny-from-Voodothehunt

Ce am înţeles din acest episod? Că dragostea omului pentru câinele său (şi vice-versa) depăşeşte barierele lumeşti, că se transmite dincolo de moarte reuşind să învingă tenebrele.

Poate că nici numele câinelui nu este întâmplător: Rip (rest in peace). Nu este întâmplător nici faptul că Rip l-a salvat de la moarte pe Hyder, acesta fiindu-i veşnic recunoscător. Astfel, cei doi aveau să fie uniţi pe veci. Deşi Rip este cel care l-a determinat pe Hyder să sară după el în lac. Acum erau uniţi. Faptul că Hyder şi-a apreciat în mod real câinele, l-a ţinut departe de tărâmul lui Hades.

https://www.youtube.com/watch?v=-1r8IlZaCpA

*Dacă te întrebi ce rasă este câinele Rip, află că este un Coonhound, câine de origine americană, foarte preţuit la vânătoare pentru modul în care ia urma vânatului. Numele său derivă din cuvântul „racoon”/raton, reliefând îndeletinirea principală a acestei rase: vânătoarea de ratoni.

Ti-a placut? Da mai departe!
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *