„La mijloc, între trup şi spirit, trăieşte sufletul. (…) Ca păstrător al trecutului, sufletul colectează continuu tezaure pentru spirit.”

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 2 minute.

„Noi dorim să cunoaştem adevărul despre reîncarnare, dorim o dovadă a supravieţuirii, ascultăm vorbele clarvăzătorilor, concluziile studiilor metapsihice, însă nu ne întrebăm niciodată, niciodată, cum să trăim cu adevărat – cum să trăim cu încântare, cu frumuseţe, fiecare zi.” (Krishnamurti – „Eliberarea de Cunoscut”)
De curând am pierdut o prietenă dragă. Povestea mea este şi povestea ta şi a altora asemeni nouă. Ne iubim până la Dumnezeu şi-napoi animalele de companie dar în faţa lui Thanatos ne dăm la o parte şi-l lăsăm să câştige teren. Prietena mea a trecut dincolo, iar acum aleargă liberă, tânără şi sănătoasă pe Câmpiile Elizee. O vreau înapoi dar ei îi e bine acolo şi nu are de gând să plece prea curând. E un suflet pur şi frumos, aşa cum a fost şi pe Pământ. Şi când durerea îmi aşează sufletul pe nicovală, stau şi mă gândesc la reîncarnare. Nu-s gânduri de erezie, sunt credinţe oculte şi speranţe mistice. Nu mă gândesc doar la reîncarnarea ei, ci şi la a mea, când va veni vremea. Ce frumos spune Rudolf Steiner „Aşa cum omul este creat din nou dimineaţa, tot astfel este creat din nou şi spiritul uman când îşi începe viaţa pământeană. Încercaţi să vă clarificaţi ce se întâmplă la păşirea în această viaţă. Apare un corp fizic care îşi obţine forma prin legile eredităţii. Acest corp devine purtătorul unui spirit care repetă o viaţă anterioară într-o formă nouă. Între ele se află sufletul, care duce o viaţă proprie, închisă în sine. Înclinaţiile şi aversiunile sale, dorinţele şi poftele sale îi servesc; el îşi pune gândirea în serviciul său. El primeşte, ca suflet al senzaţiei, impresiile lumii exterioare şi le transmite spiritului pentru ca acesta să extragă din ele roadele pentru durată. El are un rol de mijlocitor şi sarcina sa este împlinită când joacă acest rol. Corpul îi formează impresiile; el le transformă în senzaţii, le păstrează în amintire ca reprezentări şi le transmite spiritului pentru ca acesta să le poarte în mod durabil. Sufletul este, de fapt, elementul prin care omul aparţine vieţii pământene. Prin corpul său el aparţine speciei fizice om. Prin el, omul devine membru al acestei specii. Cu spiritul său, el trăieşte într-o lume superioară. Sufletul leagă temporar ambele lumi.” Doctrina reîncarnării, considerată erezie, de unii şi ipoteză, de alţii, îmi pune mintea la contribuţie şi-mi dă posibilitatea să meditez la o altă formă de existenţă. Dar până atunci, vreau să trăiesc fiecare clipă la intensitate maximă, să mă bucur de viaţă şi de prieteni, să mă gândesc cu bucurie şi iubire la cei ce sunt, la cei care au fost şi la cei care vor fi. Într-o altă lume, poate voi fi câine, poate voi fi om, poate mă voi pierde în vastul univers. Adevărul este undeva la graniţa dintre spirit şi suflet.

(sursă foto: http://www.crystalinks.com)

Ti-a placut? Da mai departe!