Despre caini si preocuparile lor de zi cu zi

Câinele, cel mai bun terapeut! (II)

Timpul estimat pentru citirea acestui articol este de 6 minute.

Interviu cu Conf. Dr. Alina S. Rusu
*continuarea interviului din ediţia anterioară a revistei ”Dog Magazin”

3779944403_f774a451d4_o
„Este important de reținut că orice interacțiune cu o formă de viață (animale de companie în acest caz) presupune ancorare în prezent, deci concentrare a atenției pe momentul interacțiunii. Din păcate, de cele mai multe ori, ne lăsăm prinși de grijile cotidiene, iar gândurile noastre pleacă departe, chiar în momentele în care interacționăm cu ființele din jurul nostru și care presupun că suntem prezenți nu doar fizic, ci și cu gândurile. Dacă oamenii ar conștientiza mai intens și mai frecvent importanța ancorării în prezent, probabil că interacțiunile cu animalele (și cu oamenii, în general) ar fi mult mai eficiente, evitându-se o serie de evenimente neplăcute (conflicte, răniri, atacuri). Să nu uităm că fiecare pisicuță și cățeluș este un animal carnivor, dotat cu trăsături comportamente pe care natura le-a oferit pentru apărare și atac.” (dr. Alina S. Rusu)

Dog Magazin: Care este nivelul de dezvoltare şi susţinere a terapiilor asistate de animale la noi în ţară? Dar peste hotare?
Alina Rusu: Interesul pentru terapia și activitățile asistate de animale este mare în România, iar în unele centre și ferme (activități cu cai, în special) au început să se ofere servicii pentru persoane (de la copiii la vârstnici) cu nevoi de recuperare fizică, în direcția îmbunătățirii unor abilități motorii. De asemenea, se remarcă o deschidere a psihologilor (consilieri psihologici și psihoterapeuți) spre inserția procedurilor din domeniul terapiei asistate de animale în metodele de consiliere psihologică și psihoterapie, acolo unde planurile terapeutice permit și pacienții sunt eligibili pentru astfel de interacțiuni cu animalele. Astfel, la Cluj-Napoca, există deja câteva echipe de psihoterapeuți cu câini dresați (labradori, cockeri) care oferă servicii de TAA la cabinetele lor, dar sunt și implicați în activități în cadrul unor proiecte de cercetare, cum ar fi unul dintre proiectele coordonate de mine pe tema studiului efectelor terapiei asistate de câini în îmbunătățirea abilităților socio-emoționale la copiii diagnosticați cu autism. Acești psihoterapeuți au beneficiat de cursul de Terapie asistată de animale fie în cadrul programului de masterat de profesie, fie sub forma cursului postuniversitar, iar echipa (câine și terapeut) a fost evaluată în cadrul acestor cursuri, respectându-se standardele cerute de Delta Society, una dintre cele mai prestigioase organizații internaționale în domeniul TAA (www.petpartners.org).


Este important de reținut că terapia asistată de animale nu este o terapie singulară, ci reprezintă un grup de proceduri care, în funcție de nevoi, se pot insera în tratamente standard, cum ar fi terapia comportamentală, terapia prin joc și multe altele.

În alte țări, cum ar fi Statele Unite ale Americii, Anglia, Austria, acest domeniu are tradiție, existând multă deschidere și din partea sistemelor educaționale și medicale pentru acesta. Tradiția o putem face noi, cei ce trăim prezentul, atâta timp cât nu apare mândria că noi suntem singurii care putem face un anumit lucru.

Terapia și activitățile asistate de animale se pot face cu succes în România, pentru că există interes și motivație. Să nu uităm doar că există în jurul nostru specialiști în domeniu (la nivel național și internațional), care sunt dispuși să împărtășească procedurile și cunoștințele lor cu persoanele care cred că interacțiunea optimă cu animalele poate să aducă beneficii asupra calității vieții (atât umane, cât și animale).

Pentru a încuraja conștientizarea importanței optimizării interacțiunii cu animalele asupra stării de bine umane și animale, la Cluj-Napoca vor începe o serie de Zile ale Interacțiunii Om-Animal (ZIOA). Prima ediție a fost una de testare a interesului pentru astfel de evenimente și a avut loc într-un cadru mai restrâns, în data de 28 februarie, la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației (UBB), în colaborare cu Facultatea de Medicină Veterinară (USAMV Cluj-Napoca) și Institutul de Cercetare a Interacțiunii Om-Animal (www.icioa.ro). A doua ediție a ZIOA va fi în 1 iunie, mult mai amplă și va fi găzduită de Facultatea de Medicină Veterinară. În timpul unor astfel de zile, oamenii vor avea ocazia să fie informați despre ce înseamnă interacțiunea om-animal din perspectivă etologică și veterinară, să vadă animale implicate în terapie, dar să și interacționeze efectiv cu animalele (câini, ponei, măgăruși, pisici, dihori etc.). Așa cum spuneam anterior, tradiția o putem construi noi înșine, iar domeniul interacțiunii om-animal permite construirea de tradiții.

D.M.: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere (ca specialist în terapia asistată de animale) relaţia dintre om şi câine în timpurile moderne în care trăim?


A.R.: Definiția cea mai vehiculată în literatura de specialitate a interacțiunii om-animal este că aceasta presupune bidirecționalitate, adică acord din partea ambelor părți (om și animal), cu beneficii pentru ambele părți, pe planurile emoțional, comportamental și fiziologic. Acestă definiție își are originile în trecutul nostru evoluționist, din procesele de co-evoluție între oameni și animale.

Există foarte multe explicații ale procesului de domesticire a diferitelor specii de animale. Una dintre explicațiile care apare destul de des în lucrările din domeniu, este cea a costurilor și beneficiilor (derivată din teoria selecției naturale), în sensul că o anumită trăsătură/comportament este menținută în populație, dacă beneficiile pe care aceasta le aduce la nivel de supraviețuire și reproducere indivizilor care o manifestă depășesc costurile. Faptul că și în zilele de azi, oamenii interacționează cu animalele de companie, ne permite să presupunem că beneficiile aduse de interacțiunea cu animalele (la nivel de calitate a vieții) depășesc costurile pe care le presupun aceste interacțiuni, atât la nivel uman, cât și animal.

Despre interacțiunea om-animal, noi (eu, împreună cu studenții interesați de investigarea comportamentului animal) am elaborat o carte care întrunește câteva studii științifice ale aspectelor și variabilelor care pot fi măsurate, cum ar fi: antropomorfizarea (tendința de a atribui trăsături umane animalelor), atitudinile față de sterilizarea animalelor de companie, atașamentul față de animale, empația față de animale și față de oameni, stresul și frica față de animale și multe altele. Cartea se numește Interacțiunea om-animal. Elemente de etologie aplicată și terapie asistată de animale și se găsește acum la a doua ediție (Editura Bybliotek).

Este important de reținut că orice interacțiune cu o formă de viață (animale de companie în acest caz) presupune ancorare în prezent, deci concentrare a atenției pe momentul interacțiunii. Din păcate, de cele mai multe ori, ne lăsăm prinși de grijile cotidiene, iar gândurile noastre pleacă departe, chiar în momentele în care interacționăm cu ființele din jurul nostru și care presupun că suntem prezenți nu doar fizic, ci și cu gândurile. Dacă oamenii ar conștientiza mai intens și mai frecvent importanța ancorării în prezent, probabil că interacțiunile cu animalele (și cu oamenii, în general) ar fi mult mai eficiente, evitându-se o serie de evenimente neplăcute (conflicte, răniri, atacuri). Să nu uităm că fiecare pisicuță și cățeluș este un animal carnivor, dotat cu trăsături comportamente pe care natura le-a oferit pentru apărare și atac.

dm122_86p_Page_34

 

 

 

 

 

 

 
Ti-a placut? Da mai departe!
Share

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *